Dupa cateva competitii, de cele mai multe ori victorioase, in anii 1908 ? 1909, Vincenzo Lancia abandoneaza cursele si interzice expres participarea oficiala a masinilor sale la manifestatii sportive. Decizia poate parea paradoxala, dar vine ca urmare a intentiei de a concentra toate resursele companiei asupra proiectarii si constructiei de autoturisme de serie. A fost totusi imposibil sa interzica si persoanelor private participarea in curse. Astfel, atunci cand clientii au descoperit temperamentul sportiv al modelului Lambda, multi dintre ei s-au inscris in curse. Vin si primele victorii. La fel se va intampla si cu Aprilia, care, in pragul celui de al doilea razboi mondial, a format o intreaga generatie de piloti. Pentru a asista la o participare directa a Casei torineze in competitii, trebuie sa asteptam anul 1951. Tanarul Gianni Lancia era un pasionat de automobilismul sportiv. Patru modele Aurelia B21 apartinand unor persoane private, dar cu asistenta din partea Lancia, iau parte in Turul Siciliei si isi adjudeca primele patru locuri in clasa, in detrimentul masinilor Alfa Romeo 1900, modele sportive prin excelenta. Zarurile au fost aruncate.

La Mille Miglia au fost inscrise patru exemplare Aurelia Granturismo B20 Coupé. Bracco soseste al doilea, dupa Ferrari condus de Villoresi, care are o cilindree dubla. Mai mult, Bracco, impreuna cu Lurani, castiga victoria la numei 24 de ore de la circuitul Le Mans . Entuziasmul este in crestere. In '52, Bonetto castiga trofeul Targa Florio. Se constituie astfel oficial Scuderia Lancia, care are drept sigla elefantul in galop, initial de culoare albastra.

De acum inainte obiectivul nu mai este devansarea Alfei Romei la categoria turisme. Ia nastere modelul D20 Sport, cu care se tinteste mult mai sus: adversarii sunt acum Ferrari si Maserati. Palmaresul anilor '53 si '54 marcheaza apogeul succesului: Targa Florio, Carrera Panamericana cu noile D24 pe primele 3 locuri, Mille Miglia ? castigata de Alberto Ascari. Cu Aurelia GT B20 2500, Louis Chiron castiga Raliul Monte Carlo. Laurii obtinuti fac sa se uite dificultatile economice prin care trece fabrica. Ambitia lui Gianni Lancia vizeaza direct Formula 1, fiind sustinut de echipa de piloti, printre care Alberto Ascari. Masina pentru Gran Prix, denumita D50, este inovatoare. Motorul este un 8 cilindri in V, cu o cutie de viteze posterioara transversal. Rezervoarele laterale specifice imbunatatesc aerodinamica si permit mentinerea constanta a distributiei masei de la inceputul si pana la finalul cursei. Pilotul de baza al echipei este Alberto Ascari. La Monte Carlo se afla pe primul loc cand a parasit pista si a ajuns in mare. Un salt infricosator, din care, in chip miraculos, a scapat nevatamat. La numai patru zile dupa aceasta se afla la Monza , unde Castellotti facea teste cu Ferrari Sport. Ascari ii cere prietenului sau sa alerge cateva ture. Pleaca in camasa si cravata. La a treia tura, are loc accidentul mortal. Era 26 mai 1954. Disparitia lui Ascari si colapsul financiar concomitent, legat, cel putin in parte, de cheltuielile excesive ocazionate de competitii, duc la o deizie drastica: gata cu intrecerile.

Pe 26 iulie masinile, mortoarele, piesele de schimb pleaca spre Maranello, donate de Lancia catre Ferrari. Nu vor fi insa irosite. Modificat si imbunatatit, modelul D50 (de acum Lancia ? Ferrari) ii va permite lui Juan Manuel Fangio sa castige, in 1956, patru dintre cele cinci titluri mondiale ale sale. Dupa experienta din Formula 1 si vanzarea fabricii catre familia Pesenti, e din nou momentul ca persoane private sa participe in curse si sa castige. Aurelia B20 iese din scena, dar a venit vremea micii Appia care, in versiunea GT Zagato, este invincibila la clasa de cilindree de pana la 1.150 cm 3 . In 1959 apare si Flaminia Sport Zagato, care repeta succesele Appiei la clasa 2.500 cm 3 . Victoriilor in cursele de viteza li se adauga cele din raliuri. Piero Frescobaldi este primul in Rally dei Fiori din 1962 la volanul unei Fulvia.

Responsabilii Lancia incep sa priveasca cu atentie acest tip de competitii. Nu vor sa revina la o implicare foarte costisitoare precum cea din Formula 1, ci sa puna in lumina mostenirea stralucita a marcii si tinuta de strada a unor masini de serie.

Reinvie astfel ?Squadra Corse?, purtand vechea emblema cu elefantul si sigla HF (High Fidelity). Mai intai cu Flavia Coupé, apoi cu Fulvia 2C, Coupé si Coupé HF, victoriile se tin lant: Tour de Corse, Raliul San Remo (Rally dei Fiori), Rac.

In 1972, Fulvia Coupé 1600 HF este de-acum la final de cariera, dar ii asigura lui Sandro Munari succese importante (Raliul Monte Carlo) si aduce Lancia in Campionatul Mondial de Raliuri.

Cu Stratos, Lancia devine invincibila, cu victorii consecutive in 3 mondiale: 1974, ? 75 si '76. Conceputa special pentru raliuri si construita in doar 500 de exemplare cerute pentru omologare, Stratos este o berlina cu motor central, proiectata de Bertone si echipata cu motorul in 6 cilindri in V al lui Dino Ferrari. In 1979, Lancia revine pe pista cu Lancia Beta Montecarlo Turbo. Doi ani la rand, in 1980 si 1981, castiga Campionatul mondial la categoria anduranta. In 1983, obtine victoria in Campionatul mondial de raliuri cu Rally 037, nascuta dintr-un pariu, pentru a contracara dominatia modelelor germane, cu 4 roti motrice. Rally 037 va fi ultima masina cu 2 roti motrice care a castigat un Campionat Mondial de Raliuri.

Dupa decizia de a interzice participarea in raliuri a masinilor cu mai mult de 300 CP, Lancia dezvolta modelul Delta S4 si isi joaca toate cartile pe Delta HF 4WD cu tractiune integrala permanenta. Suntem in 1987. Timp de 6 ani, Delta HF 4WD si urmasele sale Delta HF integrala, integrala 16v si 16v Evo, domina scena curselor de raliuri. Bilantul numara 6 titluri mondiale consecutive, 46 de victorii absolute din 66 de participari la curse mondiale, plus alte nenumarate victorii in competitii nationale. Un palmares dificil de egalat si care a ramas intr-adevar imbatabil.